La ce riscuri se expun astronauții și cum se adaptează în spațiu
Astronauții au unele dintre cele mai dificile și periculoase meserii din lume. Provocările pe care le au de înfruntat îi schimbă fizic și psihic. Odată întorși pe Pământ, trebuie să se readapteze, pentru că se simt ca niște extratereștri.
În anii ‘70, o mulțime de copii din întreaga lume își doreau să devină astronauți când se vor fi făcut mari. Evident, nu oricine este apt pentru a înfrunta lipsurile și condițiile extreme din spațiu. Doar cei cu o sănătate de fier se pot adapta în spațiu, dar și ei au unele dificultăți.
Astronauții care au călătorit în spațiu au povestit că nu călătoria spre neant este marea problemă, ci adaptarea la viața pe stația spațială și întoarcerea pe Pământ.
Cum afectează spațiul corpul uman
Lipsa gravitației poate fi și un aliat, dar și un dușman odată ce ajungi în spațiu. Poate că pare amuzant să plutești și să nu-ți mai simți greutatea corpului, mai ales dacă ești supraponderal. Adevărul este că doar bărbații și femeile care sunt într-o stare fizică foarte bună sunt selectați să fie trimiși în spațiul cosmic.
După primele două săptămâni, astronauții încep să simtă primele schimbări fizice. Creierul și restul corpului sunt „reprogramate” și simt că nu mai au nevoie de picioare, de vreme ce nu le mai folosesc ca să meargă sau să alerge.
Asta înseamnă că organismul uman începe să se adapteze la noile condiții de mediu, dar ele sunt distructive, pentru că astronauții nu-și pot petrece tot restul vieții în spațiu. Atunci când se întorc pe Pământ, trebuie să fie din nou capabili să trăiască la fel ca restul oamenilor.
Pentru a fi posibil, astronauții trebuie să execute zilnic exerciții fizice care să le întărească musculatura. Nu există scuze precum „n-am timp” sau „sunt prea obosit”. Sportul face parte din îndatoririle lor zilnice și trebuie urmat, pentru a rămâne în formă maximă.
Pe Pământ, toate ființele, mai ales vertebratele, sunt adaptate la efectul gravitației. Musculatura este suficient de bine structurată astfel încât să ne prăbușim la pământ din cauza forței de atracție a planetei. Asta înseamnă că organismul nostru depune un minim de efort chiar și atunci când stăm în picioare. De fapt, de aceea și ajung să te doară dacă stai prea mult vertical. E forța gravitației care te trage spre pământ, dar tu îi opui rezistență.
În spațiu, gravitația zero nu mai stimulează mușchii, deci astronauții riscă să ajungă rahitici dacă nu își antrenează principalele grupe musculare. De regulă, trebuie să facă exerciții compuse, care antrenează mai multe grupe musculare.
Pierderea vederii și efectele nefaste ale radiațiilor cosmice sunt alte provocări care-i pun în pericol pe astronauți.
De ce riscă astronauții să orbească în spațiu
Pe Pământ, tot gravitația este cea care asigură circulația optimă a fluidelor în organism. Fără ea, circuitul sângelui în corp ar fi perturbat și, în loc să fie împins spre picioare, se concentrează spre cap. Acest fenomen duce la creșterea tensiunii arteriale asupra nervului optic și poate afecta extrem de sever vederea.
Chiar și aici, dacă stai prea mult cu capul în jos, ai să observi că ți se întunecă vederea și o să ai o senzație ciudată, de parcă ți-ar plesni capul. Același lucru s-ar întâmpla și în spațiu dacă astronauții nu s-ar mișca permanent, în diferite direcții, asigurând un circuit adecvat al sângelui (mai puțin când dorm).
În ceea ce privește radiațiile, nu toate sunt blocate de scutul special al Stației Spațiale Internaționale. Într-o oarecare măsură, unele tot trec de acel scut, ceea ce înseamnă că sunt expuși riscului apariției cancerului și altor probleme de sănătate.
Nici psihicul nu rămâne neafectat de călătoria în spațiu. Astronauții se pot confrunta cu anxietate, stres, depresie sau alte dezechilibre mintale din cauza nutriției sărace, a problemelor pe care le au, dar, mai ales, a somnului neadecvat.
În spațiu, ritmul circadian este dat peste cap, iar astronauții au nevoie de câteva zile pentru a se adapta.
Astronautul Douglas H. Wheelock povestea la un moment dat că nici gustul și mirosul nu-i mai erau la fel:
„Tânjeam după mirosul de frunze, iarbă, flori, copaci. Lucrurile astea nu sunt prezente pe stația spațială. Când te întorci pe Pământ, acestea te intoxică”.